Despre Tanguirea Maicii Domnului
Această icoană a Maicii Domnului este foarte impresionantă. Unicitatea ei constă în faptul că Preasfinta Născătoare de Dumnezeu este înfățișată singură, fără Pruncul Iisus în brațe. Însă elementul care atrage este expresia chipului ei înlăcrimat.
Icoana „Tânguirea Maicii Domnului” a fost pictată de un artist specialist renumit în Ucraina pentru portretele sale, numit Ioan Protcenco, călugărit mai apoi sub numele de Irineu.
Acesta a fost adus la Mânăstirea Sihăstria de Părintele Ilie Cleopa, care l-a rugat să picteze o icoană de probă. El era foarte bun în pictarea de portrete, însă nu se pricepea la zugrăvirea chipurilor sfinților și se întrista din cauza aceasta.
Se spune că o maică l-a sfătuit să postească, să se spovedească și să se roage mult, și așa va picta icoane de o frumusețe nepământească.
El a urmat povața maicii, și s-a rugat îndelung Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Părintele Ioanichie Bălan – care avea pe atunci 20 de ani, povestea despre el că nu mânca nimic până la amiază, căci spunea că dacă mănâncă, nu mai poate picta. Nu mai putea lucra nici dacă cineva intra în biserică, atât de profundă era trăirea lui. În timp ce lucra la icoana Maicii Domnului, soția lui Pelaghia se ruga citind din Psaltire.
Așa a reușit să creeze această capodoperă, în care Măicuța Domnului plânge. Părintele Paisie de la Sihăstria și alți părinți spuneau că Maica Domnului i s-a arătat și i-a mulțumit pentru felul în care a pictat-o.
Acest minunat pictor s-a călugărit spre sfârșitul vieții. Era bolnav de plămâni și mai avea un singur ochi. Era tăcut, căci se ruga în taina inimii. Își găsise liniștea în preajma sfinților, și trăia doar pentru Dumnezeu.
Icoana „Tânguirea Maicii Domnului” reprezintă una din atracțiile pelerinilor care vin în fiecare vară la Mănăstirea Sihăstria.
